Un singur brand. Două moduri de a atrage cursanți.

Furnizorul oferea cursuri atât companiilor, cât și persoanelor fizice. Pentru firme, campania trebuia să ajungă la persoana care organiza instruirea angajaților și să genereze o cerere de ofertă.

Pentru publicul individual, alegerea depindea de oraș, de tipul cursului și de data desfășurării. O singură campanie și același mesaj nu ar fi răspuns la fel de bine celor două situații.

Campaniile Google au urmărit căutări relevante pentru cursuri de prim ajutor destinate angajaților. Mesajele se adresau persoanei care lua decizia, iar acțiunea urmărită era completarea formularului de cerere de ofertă.

Măsurarea formularului a inclus server-side tracking, adică transmiterea unei părți din datele despre acțiunile urmărite printr-un server.

A fost testată și publicitatea pe LinkedIn. Pentru acest client, costul și rezultatele nu justificau continuarea investiției în reclame pe acel canal. LinkedIn a rămas o direcție de comunicare organică, prin conținut fără buget de promovare.

Clientul confirma că solicitările erau reale, dar o parte nu ajungeau la contract. Potrivit feedbackului comercial din colaborare, prețul și negocierea finală contribuiau la acest blocaj.

Această observație a făcut necesară separarea cererii primite de vânzarea încheiată. Ea nu dovedește că fiecare contact era potrivit sau că publicitatea nu mai avea nimic de îmbunătățit.

Pentru deciziile de marketing, conta să știm și ce se întâmpla după formular. Mai multe solicitări nu rezolvă automat o dificultate din ofertare sau negociere.

Pentru persoane fizice, promovarea s-a bazat pe Meta, cu campanii organizate pe orașe și publicuri definite prin interese. Comunicarea a ținut cont de cele trei tipuri de curs: esențial, avansat și pediatric.

Această organizare permitea ca mesajul să fie legat de cursul disponibil în localitatea respectivă. Structura a fost folosită și pentru promovarea în orașe noi.

Un curs pediatric și unul avansat răspund unor nevoi diferite. Prezentarea trebuia să ajute persoana să înțeleagă ce variantă era relevantă pentru ea.

Promovarea a fost pornită cu minimum șapte zile înaintea cursului, față de fereastra anterioară de patru zile. Lansarea înainte de weekend ținea cont de observația că înscrierile se concentrau în acea perioadă.

Au fost folosite materiale video explicative, în locul bannerelor generice, pentru a prezenta mai clar oferta cursului.

Acestea au fost decizii luate în contextul acestui client. Nu sunt o regulă universală privind numărul de zile sau formatul care funcționează pentru orice curs.

Organizația avea două direcții de promovare distincte. Pentru firme, putea urmări cererile de ofertă și le putea pune în context cu feedbackul comercial. Pentru persoane fizice, promovarea era organizată după oraș, tip de curs și calendarul înscrierilor.

Această structură permitea decizii diferite pentru probleme diferite: o solicitare de companie pierdută la negociere cere altă analiză decât un curs individual promovat prea târziu. Calendarul a fost ajustat, iar clipurile explicative au înlocuit bannerele generice.

Acestea sunt schimbări documentate de implementare. Prezentarea nu atribuie proiectului o creștere procentuală a înscrierilor sau a veniturilor, pentru care nu avem aici o comparație verificată.